Eclere

DSCN9119

Acum multi ani pe vremea cand viata o vedeam in culori multicolore si cand mi se parea ca tot ce zboara se mananca mama ne rasfata pe mine si pe sora mea cu dulciuri facute in casa cel putin o data la doua zile si cea mai mare bucurie o aveam in ziua cand ne facea eclere, erau prajiturile carora cu greu le rezistam de fapt nici nu-mi puneam problema sa le rezist. Aveam si o mare suparare pentru ca nu aveam voie sa mananc atatea eclere pe cat mi-as fi dorit. Biata mama era chibzuita si avea grija ca tot ce facea sa fie impartit pe zile si in mod egal pentru toti membrii familiei. Resemnata, cu convingerea ca atunci cand voi fi mare (oare de ce isi doresc copiii acest lucru?) imi voi face singura prajiturile preferate si voi manca atat cat imi pofteste inima mai bine zis stomacul, mancam doar cate mi se dadeau, asta insa doar in aparenta caci seara inainte de a dormi, ma furisam pana in bucatarie, ma asiguram inainte ca parintii mei dorm si nu au cum sa ma prinda, si cu capul in frigider mai mancam o eclera, doua. Saraca mama pana la urma observa ea a doua zi ca eclerele erau cam putine la numar insa nu mai zicea nimic, stia cu cine are de-a face.

Ce-i drept dorinta mi s-a indeplinit, in sensul ca poftele mi le-am facut de cateva ori dupa ce m-am casatorit si la inceput am mancat cate eclere mi-am dorit, pe atunci fiind tanara, nu banuiam ca exista un dusman ascuns si cine altul decat neinduratoarele calorii, cele care m-ar fi putut transforma astazi intr-o persoana mult prea rotunjoara si cu siguranta nu mi-ar fi placut sa fiu vreodata astfel. Nici acum, cand de mult timp nu mai sunt o tanara cu dimensiunile 60-90-60 (nici nu cred ca le-am avut vreodata), nu suport ca in carca mea sa stea cu nesimtire prea multe kg. Si in prezent ma mai lupt cu demonul din mine, cel care din cand in cand ma mai inhata in coltii viciului, dependenta de dulciuri e greu de stopat din pacate. In urma confruntarilor, cateva batalii au fost castigate de dumnealui demonul si cateva de mine.

In ultimii 10 ani cred ca am facut eclere de 3-4 ori si de fiecare data le-am facut cu mare drag in amintirea acelor timpuri demult apuse.

 

Reteta cu aluatul pentru eclere o gasiti dand click pe link-ul Minieclere.

Le-am umplut cu crema de cacao si de vanilie.

Ingrediente crema de ciocolata: 500 ml lapte, 4-5 linguri amidon sau faina, 200 gr zahar, 100 gr unt, 2 linguri cacao, esenta de rom.

Preparare: amidonul se amesteca cu 3 linguri de lapte, putina sare si zaharul. Separat incalzim restul de lapte cu cacao si apoi il turnam incet peste mixul de amidon si zahar, amestecand cu grija astfel incat sa nu se formeze cocoloase. Punem vasul pe foc mic si amestecam pana cand obtinem o crema cu o consistenta semi-solida, se da deoparte si se adauga untul si esenta. Se lasa sa se raceasca.

Ingrediente crema de vanilie: 500 ml lapte, 5 linguri de amidon, 200 gr zahar, 100 gr unt, 3 galbenusuri, esenta de vanilie.

Preparare: se face exact ca crema de cacao, numai ca in loc de cacao se pun galbenusurile.

DSCN9075 DSCN9080 DSCN9083

DSCN9097

Se scot eclerele din tava, se lasa sa se raceasca dupa care se taie cu un cutit capacul format pe partea care a stat in tava. Se scobesc in interior pentru a face loc umpluturii. In mod normal capacul nu se taie tot ci cam trei sferturi din el si apoi se umplu cu crema.

DSCN9117

Spor la gatit!

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>